Nu ştiu despre voi, dar eu n-am fost niciodată genul de copil care să spargă tone de monede la arcade-uri (sau jocuri mecanice, cum erau cunoscute prin cartier). Poate din cauză că am avut PC de la o vârstă relativ fragedă, poate din cauză că înainte de asta am avut joc pe televizor (Rambo, căci Terminator era prea mainstream), dar nu am simţit prea des nevoia de a mă înghesui prin sălile insalubre de jocuri alături de copiii de pe la blocurile vecine. Nu, noi ieşeam cu pătura afară şi, în zilele bune, ne băteam cu pietre cu ăia de la scara D. Astfel că Mortal Kombat nu are un loc atât de înalt în mythos-ul personal, aşa cum ştiu că are pentru alţii. Singurul joc din serie pe care am pus mâna a fost Mortal Kombat 4, şi asta a fost demuuuult. Între timp, seria a continuat pe console şi, cum nu deţin aşa ceva, am uitat repede că Mortal Kombat e o chestie. Asta până când m-am trezit cu Mortal Kombat Komplete Edition instalat pe PC, proaspăt portat de pe console pe o platformă care cred că nu mai spera de multă vreme la aşa ceva.

Primul lucru care m-a lovit a fost un sentiment călduţ de familiaritate şi nostalgie. Meniul iniţial ţi-i aruncă imediat în faţă pe Scorpion şi Sub-Zero, probabil cele mai faimoase personaje ale seriei, după care urmează o menajerie întreagă de feţe cunoscute şi mai puţin cunoscute. Sonya, Jax, Liu Kang, Quan Chi, Johnny Cage, Reptile sau Raiden m-au întâmpinat înapoi în universul Mortal Kombat, dar am văzut şi o droaie de personaje pe care nu le ştiam, cum sunt Kano, Nightwolf sau Ermac. Ah, şi Freddy Krueger, villain-ul care teroriza visele oamenilor în seria de filme horror Nightmare on Elm Street, care este şi el un personaj jucabil.

Cum am spus, m-am simţit ca acasă de la bun început, dar povestea m-a depăşit total, pentru că nu sunt aproape de loc familiarizat cu lore-ul Mortal Kombat. Am aflat însă că se încearcă o repovestire a celor întâmplate în primele trei jocuri ale seriei, că Shao Khan face nasoale cu universul şi că trebuie oprit. Povestea este prezentată cu ajutorul numeroaselor cutscene-uri (extrem de compresate, din păcate, astfel că ajung să arate îngrozitor, comparat cu jocul în sine), pe parcursul unei campanii singleplayer destul de lungi, văzută prin ochii diverselor personaje. Este de admirat faptul că NetherRealm Studios au făcut efortul de a crea un story mode coerent şi consistent.
Citeste mai mult pe MyGarage

Publicată în joi, 29 august, 2013 la 08:58 în categoria Gaming. Discuțiile pot fi urmărite folosind fluxul RSS 2.0. Se poate lăsa un comentariu sau crea o legătură către pe o altă pagina web.